Într-o lucrare de referinta, echipa lui Marius Sala construieste vocabularul reprezentativ al limbii române, cuprinzând 2581 de cuvinte.Structura etimologica a acestuia se prezinta astfel :

1. Elemente romanice 71,66%, din care :
   • 30,33% latinesti mostenite
   • 22,12% franceze
   • 15,26% latinesti savante
   • 3,95% italiene
2. Formatii interne 3,91% (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine)
3. Slave total 14,17%, din care :
   • 9,18% slava veche
   • 2,6% bulgaresti
   • 1,12% rusesti
   • 0,85% sârbo-croate
   • 0,23% ucrainene
   • 0,19% poloneze
4. Germane 2,47%
5. Neogrecesti 1,7%
6. Traco-dace de substrat 0,96%
7. Maghiare 1,43%
8. Turcesti 0,73%
9. Englezesti 0,07% (în crestere)
10. Onomatopee 0,19%
11. Origine incerta 2,71%

Potrivit unei statistici anterioare, facuta de lingvistul Dimitrie Macrea, compozitia etimologica a 49.642 de cuvinte si variante înregistrate în DLRM (Dictionarul limbii romîne moderne, publicat în 1958) este clasificabila în 76 de grupe, dintre care numai 14 depasesc procentajul de 1%. Elementele latine 20,02%, slave vechi 7,98%, bulgare 1,78%, bulgaro-sârbe 1,51%, turce 3,62%, maghiare 2,17%, neogrecesti 2,37%, franceze 38,42%, latine literare 2,39%, italiene 1,72%, germane 1,77%, onomatopeice 2,24%, de origine nesigura 2,73%, de origine necunoscuta 5,58%. Din cele 9.920 cuvinte latine numai 1.849 sînt primite direct din latina, 8.071 constituie derivate pe teren românesc de la radacini apartinînd cuvintelor mostenite din latina.

Tot Macrea a facut în 1942, în privinta etimologiei, o analiza statistica a poeziilor lui Eminescu publicate antum. Elementele latine reprezinta 48% din vocabularul folosit de poet, în circulatie (sub raportul frecventei) procentul crescînd la 83%. Elementele slave reprezinta 16,81%, în circulatie numai 6,93%. Macrea a conchis ca fizionomia lexicala este latina în proportie asemanatoare cu aceea a limbii franceze, dupa ce a comparat cu examenul statistic al vocabularului poetului Paul Verlaine.

Semnificativ pentru criteriul circulatiei cuvintelor este si studiul (din 1937) al lui D. R. Mazilu, Luceafarul lui Eminescu (Expresia gândirii, text critic si vocabular, în care autorul conchide ca 13 din 98 de strofe ale poemului sunt alcatuite din cuvinte de origine latina. Întregul poem contine 529 de cuvinte-titlu sau unitati lexicale distincte, dar multe se repeta sub diferite forme gramaticale. Numarul aparitiilor concrete (cuvinte-text) se ridica la cifra de 1.908, dintre care 1.688 de origine latina, 144 slave si 76 de origini diverse. Elementul latin mostenit constituie baza lexicului românesc în circulatie, elementul lui invariabil mai ales ca frecventa.

Cercetari mai recente ridica procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 1,43%